Cum se desfășoară viața religioasă post-pandemie?
Pandemia s-a suprapus peste Paștele creștin, Pesah-ul iudaic și Ramadanul musulman. Temându-se ca manifestările religioase să nu devină focare de infecție, majoritatea guvernelor au luat măsuri de prevenție eficiente din punct de vedere sanitar, dar la limita exigențelor libertății religioase din punct de vedere juridico-politic.
În Germania (30 aprilie), Franța (18 mai) și SUA (29 mai) controlul constituțional a cenzurat comportamentul anti-rule of law al autorităților reamintindu-le că limitarea activităților religioase trebuie făcută proporțional cu scopul restricțiilor generale. Chiar și pe timpul stării de urgență sau alertă, statul trebuie să reglementeze în interiorul unui cadru juridico-politic democratic, în consonanță cu exigențele și practicile internaționale, predictibil și nediscriminatoriu.
VIDEO: Dezbaterea „Este libertatea religioasă un capriciu al creștinilor?”
OSCE: România – foarte severă la adresa vieții religioase
România este listată de OSCE în grupul țărilor care au luat cele mai dure măsuri de restricționare a libertății religioase încă de la începutul pandemiei. Raportul OSCE dat publicității recent sub semnătura directorului Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului vizează doar natura, nu și modalitatea în care au fost impuse restricțiile.
Care e baza juridico-politică a limitării temporare a vieții religioase?
Libertatea de religie sau credință (FoRB) este un drept care are mai multe dimensiuni: individual, colectiv, instituțional, educativ etc. fiind recunoscut ca atare atât în angajamentele OSCE, ONU, UE sau Departmentului de Stat al SUA. Conform art. 4(2) și 18(2) din International Covenant on Civil and Political Rights și art. 9 al European Convention on Human Rights, FoRB nu este derogabil nici măcar pe timpul stării de urgență.
Ce este FoRB România?
FoRB România (Freedom of Religion and Belief – n.n.) este o organizaţie non-guvernamentală care își propune să promoveze libertatea de religie și credință contribuind astfel la efortul de democratizare a României. Libertatea religioasă este dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta o credință religioasă, de a și-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practicile şi ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educaţie religioasă, precum şi libertatea de a-şi păstra sau schimba credinţa religioasă. „FoRB România își propune să aducă la un loc expertiză din partea cercetătorilor, oamenilor politici, reprezentanților organizațiilor religioase și să desfășoare propiecte concrete pentru promovarea libertății religioase. Încercăm împreună să consolidăm o rețea de experți pe domeniul libertății religioase, să reflectăm constructiv asupra vieții religioase din țara noastră și, mai ales, să propunem autorităților un set de politici publice care să consolideze libertatea religioasă. În calitatea de membru al…
De ce Facebook cenzurează o conferință despre creștinism și libertatea religioasă?
Vă punem la dispoziție traducerea unui articol publicat pe data de 9 Aprilie 2019 sub semnătura Dr. Augusto Zimmermann ce privește problematica libertății religioase în spațiul social media pe care îl considerăm la fel de valabil și astăzi:
„În fiecare zi, milioane de creștini din întreaga lume sunt persecutați pentru credința lor. Deseori sunt intimidați, abuzați și fricați de viața lor, din cauza angajamentului lor cu Hristos.
Raportul Pew Research Center, care analizează libertatea religioasă în 198 de țări și teritorii, relevă că creștinii sunt cel mai persecutat grup religios din lume în prezent.
Cercetările arată un uluitor număr de 11 creștini măcelăriți în fiecare oră pentru credința lor – 100.000 de martiri creștini pe an. Numai în ultimele două săptămâni, au fost atacuri asupra creștinilor la o biserică din Nigeria cu 32 de morți; în Filipine, un atac a ucis mai mult de 20 de creștini, ca să nu mai vorbim de cei opt morți într-un atac pe piața Somaliei și cei nouă morți în Egipt.